Toamna este un anotimp frumos, romantic, plin de culori calde, pastelate, de arome si roade ale naturii.   In privinta sanatatii , insa,  toamna nu este un anotimp la fel de bun pentru fiecare, caci in aceasta perioada isi fac aparitia simptomele unor boli.  Dintre afectiunile ale caror simptome se intensifica toamna vom vorbi, in acest articol , despre ulcerul gastro-duodenal.

Ulcerul gastro-duodenal este o afectiune ce evolueaza cu episoade periodice dureroase, alternand cu perioade de remisiune a simptomatologiei. Cauzele care duc la aparitia bolii sunt foarte variate: momentele de stres intens, predispozitia genetica, alimentatia necorespunzatoare, alcoolul, tigarile, unele medicamente, ciocolata, cafeaua, boli predispozante ca pancreatita cronica, ciroza, boala Crohn sunt numai o parte din factorii ce stau la baza patologiei ulcerative gastro-duodenale.

Care este simptomatologia  ulcerului gastro-duodenal? 

Tabloul clinic include durerea epigastrica, o durere cu caracteristici diferite de la individ la individ (crampe, junghiuri, arsuri, jena difuza etc.), situata imediat sub stern (“in capul pieptului”). De asemenea pacientii mai pot avea stari de greata si chiar varsaturi, durere de cap, balonari, eructatii, scaderea sau cresterea poftei de mancare etc.

Durerea apare in general inainte de masa (este mai intensa), dupa care dispare un timp, urmand sa reapara. In cazul ulcerului gastric durerea poate sa nu dispara dupa masa, ori chiar daca se remite, ea va reaparea la un interval foarte scurt dupa ingestia de alimente, la aproximativ jumatate de ora. In ulcerul duodenal insa durerea dispare dupa masa si reapare mai tarziu, la un interval de cateva ore. Durerea cauzata de ulcerul gastric apare mai ales vara si iarna, pe cand cea din ulcerul duodenal apare in special primavara si toamna.  

Cum se diagnosticheaza ulcerul gastro-duodenal?   

Cea mai eficienta analiza, mai completa si clara este endoscopia digestiva superioara, dar datorita faptului ca este usor neplacuta,  pacientii refuza sa faca aceasta analiza ca prima optine in diagnostic. Pe langa aceasta metoda, un ulcer poate fi descoperit prin intermediul altor analize, spre exemplu  tranzitul baritat (pacientul e pus sa bea o solutie de bariu dupa care face o radiografie),  determinari ale anticorpilor anti-helicobacter pylori (bacteria care este in general responsabila de aceasta afectiune), testul respirator la uree marcata, identificarea din sucul gastric sau din materiile fecale,insa metoda de electie ramine endoscopia digestiva superioara.  

Recomandari

 Pentru orice discomfort abdominal,este bine sa va adresati medicului gastroenterolog. Acesta, in urma consultatiei, va decide de ce investigatii aveti nevoie pentru a va stabili diagnosticul si respectiv tratamentul de care aveti nevoie.  

In orasul nostru ,specialistii gastroenterologi sunt :dr.Tudoran Aurora., dr.Mare Virgil, dr.Cormos Rodica, dr.Diaconu Brandusa, dr.Romcea Anca. Pe toti  ii puteti contacta la www.sfanta-ana.ro.  

Va urez o toamna prospera si multa sanatate!  

Dr. Liana STANESCU

Medic primar  

Managing partner  

Centrul Medical Sfanta Ana 

1. Cu ajutorul colonoscopiei se pot identifica leziuni ale colonului (intestinului gros). De obicei aceasta explorare se efectueaza in urmatoarele situatii clinice:
   
2. prezenta sangelui in materiile fecale (hematochezis);
3. tulburari de transit intestinal persistente (constipatie, diaree si mai ales alternanta intre constipatie si diaree);
4. dureri abdominale de cauza neprecizata, mai ales la persoanele peste 45 ani;
5. istoric familial de cancere colonice sau de tub digestiv;
6. istoric familial de polipi colonici;
7. unele analize de laborator modificate, de cauza incerta (sideremie/fier in sange scazuta, teste de inflamatie modificate, VSH, fibrinogen, CRP crescute);
8. markeri tumorali cu valoare peste normal (CEA, CA 19-9);
9. screening (la pacienti fara simptome, in scopul preventiei sau descoperirii precoce a unui posibil cancer colonic respectiv polipi colonici). In foarte multe state occcidentale colonoscopia screening dupa varsta de 40-45ani a intrat in practica curenta, deoarece in urma unor studii statistice extensive s-a ajuns la concluzia ca aceasta este cea mai buna metoda de prevenire a cancerului colo-rectal – prin identificarea si rezecarea polipilor colonici din care ia nastere cancerul.
Pentru programari va asteptam la telefoanele afisate sau prin email la programari@sfanta-ana.ro. Costul unei colonoscopii sau al unei endoscopii este de 350 RON, insa pana la finele lunii august beneficiati de o reducere de 10%!

 

Colonoscopia este o procedură diagnostică și terapeutică imagistică care permite vizualizarea rectului și a colonului cu ajutorul unui tub flexibil prevăzut cu o mini-cameră, numit colonoscop.

Colonoscopia poate fi:

Pregătirea pentru colonoscopie

Pregătirea pentru colonoscopie este un element esențial pentru reușita procedurii: vizualizarea bună a lumenului și pereților intestinali depinde foarte mult de complianța pacientului la pregătire, care trebuie să asigure o curățare a intestinului gros de resturile de materii fecale. Evacuarea completă a conținutului intestinal se face cu ajutorul unei soluții polielectrolitice care acționează ca purgativ – Fortrans. Soluția de Fortrans (pe care o prepară însuși pacientul) determină o diaree osmotică cu multiple scaune diareice care este necesară pentru curățarea completă a colonului. Absența unei pregătiri bune este asociată cu șanse mari ca examenul colonoscopic să nu vizualizeze nimic și să fie efectuat degeaba.

Cu 2 zile înaintea procedurii pacientul va fi instruit să consume cantități reduse de alimente și să evite consumul de legume sau fructe cu semințe sau sâmburi. Totodată, bolnavul nu trebuie să fi folosit în zilele anterioare cărbune medicinal, sulfat de bariu (tranzit baritat sau clismă baritată), laxative sau suplimente cu fier.

Cu 1 zi înainte de investigație se va institui un regim hidric cu supă strecurată, zeamă de compot, ceaiuri, cafea slabă, apă minerală (până la prânz se poate consuma o masă de carne, eventual o friptură de pui). Începând cu ora 16 din ziua care precede investigația, pacientul va bea, în decurs de 4-6 ore, soluția preparată din 4 plicuri de Fortrans și 4 litri de apă (fiecare plic de Fortrans se dizolvă într-un litru de apă). Se recomandă ca soluția să fie consumată lent, câte 1 cană la fiecare jumătate de oră, pentru a preveni apariția unor manifestări de tip dispeptic (greață, vărsături, balonare). Soluția de Fortrans va traversa tubul digestiv și va curăța lumenul intestinal. Pacientul trebuie informat că va avea în ziua respectivă mai multe scaune, spre final chiar apoase. Pentru a mai atenua gustul, soluția poate fi păstrată la frigider sau poate fi combinată cu zeamă de lămâie sau de grapefruit. În cazul în care pregătirea este insuficientă, medicul poate recomanda efectuarea unei clisme evacuatorii. Pacienții diabetici trebuie să efectueze investigația a doua zi cât mai devreme, pentru a minimiza riscul apariției unor tulburări glicemice (datorită restricției alimentare).

În ziua programată pentru colonoscopie nu se mănâncă nimic pînă la efectuarea procedurii. Pentru reducerea disconfortului pacientul poate opta pentru sedare.

Efectuarea colonoscopiei

În laboratorul de colonoscopie, pacientul este așezat pe masa de examinare în decubit lateral stâng (pe partea stângă) cu genunchii flectați la piept. După realizarea analgeziei și sedării, medicul va verifica permeabilitatea anusului (prin efectuarea unui tușeu rectal), apoi va introduce prin anus colonoscopul – un tub lung, flexibil prevăzut cu o cameră la vârf. Imaginile captate de cameră sunt redate pe un monitor. Pe măsura avansării colonoscopului prin intestinul gros, examinatorul va introduce aer (pentru destinderea lumenului) și va roti instrumentul pentru a depăși curburile (flexurile) colonului și pentru a vizualiza întregul lumen. Pacientul poate resimți crampe abdominale sau un disconfort abdominal inferior; pe durata procedurii, medicul îl va încuraja să respire adânc pentru a relaxa musculatura abdominală. Ieșirea aerului în momentul manevrării colonoscopului de către medic generează o senzație auditivă de flatulență, care nu trebuie să reprezinte un motiv de rușinare pentru că este normală. Procedura dureaza 15-60 minute. Prelevarea de probe din mucoasa intestinală prin biopsie este complet nedureroasă.

Premedicație

• antispastice
• analgezice
• sedare ușoară (pacientul va rămâne în cabinet pentru încă 1/4 - 1/2 oră după efectuarea investigației și nu va conduce sau lua alte decizii în următoarele 2 ore)

Indicații ale colonoscopiei

• screening pentru cancer colorectal (la 3-5 ani după vârsta de 50 ani, și la fiecare 6 luni după 40 ani la persoanele cu istoric personal de polipi colorectali, colită ulcerativă sau boală Crohn)
• screening al recurenței la pacienții cu cancer colorectal operat
• rezecție de polipi (dacă sunt unici sau puțini la număr)
• afecțiuni colorectale manifestate sub formă de tulburări de tranzit intestinal (diaree sau constipație), sângerări oculte sau vizibile în scaun, dureri în etajul abdominal inferior
• aspect anormal, dar insuficient pentru diagnostic, al irigografiei (clismă baritată)
• monitorizarea terapiei în cazul bolilor inflamatorii intestinale (boală Crohn, colită ulcerativă)
• extragere de corpi străini
• urmărirea creșterii polipilor mari, care nu pot fi rezecați colonoscopic

Complicații ale colonoscopiei

Frecvența complicațiilor este de 1 la 1000 examinări.

• sângerare (este normală timp de 2-4 zile după colonoscopia terapeutică pentru polipectomie)
• perforație a colonului
• aritmii
• infecții (pacienții cardiopați, cu proteze valvulare trebuie să urmeze tratament profilactic cu antibiotice înainte și după efectuarea colonoscopiei)

Pacientul trebuie să informeze medicul dacă ia medicamente anticoagulante, antiinflamatorii nesteroidiene sau dacă are alergii medicamentoase (va fi întrebat dacă a mai făcut vreodată anestezie).

Contraindicații ale colonoscopiei

• diverticulită
• femei însărcinate
• pacienți tarați

 

 

Primele rezultate ale colonoscopiei vor fi comunicate pacientului de către medic la scurt timp după închierea investigației. În cazul în care se efectuează și biopsie, rezultatele examenului morfopatologic vor fi disponibile în câteva zile-săptămâni. În mod normal, mucoasa intestinală este roz, cu numeroase falduri, fără leziuni hemoragice, protruzive sau infiltrativ-ulcerative. Colonoscopia poate evidenția prezența hemoroizilor, diverticulilor, polipilor, tumorilor, ulcerațiilor sau zonelor de inflamație.

 

 

Doua videoclipuri foarte interesante care explica in detaliu procedura de investigare colonoscopica.